Având în vedere rolul pe care industria îl joacă în economie, influenţând puternic PIB-ul şi valoarea adăugată brută, având un impact determinant asupra pieţei forţei de muncă, vor trebui create în anii ce urmează suprafeţe speciale pentru a susţine dezvoltarea acestui domeniu. Specialiştii au estimat că în cazul oraşelor precum Braşovul, ar trebui dezvoltate suprafeţe de 600-1.000 hectare în următorii ani, în funcţie de profilul de utilizare al acestor suprafeţe.
Considerate în România încă o afacere imobiliară, zonele industriale au în multe state europene statut de infrastructură publică, intrând în aceeaşi categorie ca şi drumurile naţionale, reţelele de electricitate sau aeroporturile. În aceste cazuri, autorităţile publice au la îndemână instrumente legislative prin care să influenţeze direct cantitatea şi calitatea de suprafeţe industriale, dar şi instrumente şi surse financiare pentru investiţii în proiecte de dezvoltarea a acestor zone industriale. Pornind de la aceste modele, Uniunea Europeană a alocat şi pentru România fonduri nerambursabile ce pot fi utilizate pentru dezvoltarea zonelor industriale.
Astfel, pe de o parte, pot fi atraşi bani europeni pentru reabilitarea vechilor zone şi situri industriale contaminate de activităţi industriale îndelungate - astfel de zone pot fi găsite în interiorul său în vecinătatea majorităţii municipiilor din România. Astfel de proiecte pot fi gestionate de autorităţile publice locale ce deţin acele suprafeţe, care ulterior să creeze pe aceste suprafeţe o infrastructură de afaceri modernă.
Pe de altă parte, tot prin Programul Operaţional Regional, dar şi prin Programul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice, avem la dispoziţie fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii de afaceri regionale, respectiv naţionale. Practic, aceste fonduri pot fi folosite pentru a
