Nu mai tin minte de cate ori am trecut prin fata bistroului L'Inventore, insa il stiu de cativa ani. De fiecare data cand ma aflam pe Campineanu imi inchipuiam ca aici merg doar oamenii de afaceri. Si ca e un local destul de selectiv.
"Vitrina" locului este cea care imi creeaza si acum aceasta impresie. Ferestrele nu lasa sa vezi prea mult in interior, insa au grija sa prezinte un loc elegant. Prima data observi draperiile bogate prinse cu snur auriu. Apoi observi obiectele "expuse" pe pervazul ferestrelor. Sunt obiecte din lemn care par desprinse din alta epoca cu parghii, talere sau chiar roti atent slefuite.
Numele localului chiar te duce cu gandul la inventiile lui Da Vinci, iar cand pasesti inauntru astepti sa le descoperi rand pe rand.
Intr-adevar, la L'Inventore multe dintre obiectele de decor te duc cu gandul la epoca Renasterii. Am remarcat mai intai mobilierul cu patina. Mesele au tablia rotunda cuprinsa de o centura de metal aurit. La fel si spatarul usor arcuit al scaunelor din lemn. Tot pe tablia meselor se gasesc inscriptii indescifrabile - probabil inspirate de schitele inventatorului - sau chiar desene pictate in auriu.
Schitele se mai regasesc si in tablourile de dimensiuni mari de pe peretii localului. Ramele lor poleite par sa fie atinse de vreme sau de "focul" lampadarelor in forma unor faclii montate ici-colo.
Placut impresionata de alegerile in materie de decor, am cautat sa gasesc si alte elemente in tonul conceptului ales. Insa aveam sa fiu dezamagita. Podeaua din gresie (o culoare neinspirata) contrasta prea mult cu mobilierul. Nici muzica n-avea vreo legatura cu gusturile lui Da Vinci. Dar cel mai tare m-a dezamagit modul in care proprietarii au ales sa se prezinte la capitolul meniu.
Imi imaginasem ca am sa gasesc aici o cartulie bogata in ilustratii sau care sa poarte chipul ilustrului italian. Pe me
