Dupa primul meu articol privind rosiile cu gust de apa, prin care incercam sa atrag atentia asupra unui fenomen la nivelul UE si sa generez o dezbatere, am fost extrem de surprins de interesul major fata de subiectul abordat. Am constatat ca exista sanse reale de dezbatere, atata timp cat si subiectul este de interes general. Spiritul civic al cititorilor este destul de dezvoltat, iar de la nivelul discutiilor pana la actiune este doar un pas.
Discutand cu multi cititori si colegi, mi-am dat seama ca este nevoie de o dezvoltare mai ampla a acestui subiect, avand in vedere ca problema este complexa. De aceea, m-am hotarat sa mai scriu un articol in care sa incerc sa ofer cateva clarificari, date suplimentare si informatii noi. Datorita modernizarii si globalizarii din ce in ce mai extinse, in vocabularul nostru apar in fiecare zi termeni noi.
Vorbim despre mancarea si agricultura organica, agricultura traditionala sau OMG-uri. Insa adesea nu stim exact ce presupun acesti termeni. In ciuda interesului crescand al mass-media privind problemele legate de mediu, primim deseori informatii superficiale, incomplete sau chiar false. In acest fel, este foarte usor sa ne formam pareri gresite sau inexacte. Dezbaterea despre viitorul agriculturii nu este una noua.
Pentru acest domeniu a existat dintodeauna un interes ridicat al tuturor partilor implicate. Din aceasta cauza, astazi nu avem o solutie unica general acceptata. Indiferent de ce fel de agricultura vorbim, de cea organica, de cea de subzistenta, de cea intensiva sau chiar de agricultura OMG-urilor, pentru fiecare s-au adus argumente pro si contra. Pe fondul acestor dezbateri, agricultura organica castiga puternic teren, dar ramane de vazut ce surprize ne rezerva viitorul.
Agricultura organica incearca sa impace doua aspecte principale: sa respecte omul, dar si mediul inco
