În ultimele zile, pe piaţa media din România s-a lăsat o oarecare linişte, aşa că putem folosi acest moment pentru a vorbi despre un subiect întotdeauna pasionant, vremea. Iar această În ultimele zile, pe piaţa media din România s-a lăsat o oarecare linişte, aşa că putem folosi acest moment pentru a vorbi despre un subiect întotdeauna pasionant, vremea. Iar această discuţie n-o putem deschide la modul riguros decât începând cu începutul (de an).
Pe 2 ianuarie, agenţia de presă Rompres dădea o ştire care a trecut neobservată şi din care cităm: "În judeţul Brăila, încă nu a început să ningă, singura modificare a condiţiilor meteo din ultimele 24 de ore fiind doar scăderea temperaturii la minus două grade Celsius.
Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, la Brăila nu sunt probleme legate de condiţiile meteo, dar echipajele sunt pregătite să intervină", etc., etc. Relatarea mai continuă vreo două paragrafe, în sensul că s-ar putea să ningă un piculeţ şi să fie mai frig, iar autorităţile de resort (alea cu "iarna ne-a prins pe nepregătite") sunt pregătite. Pentru ce?
Dacă agenţia numită ar fi televiziune, l-am putea vedea pe corespondentul Rompres: legat la ochi (ca Justiţia, nu ca personajul acela care a nimerit Brăila), cu o mână pe termometru şi cu cealaltă pe pix, stând cu ochii (sunt legaţi, dar aşa vine vorba) pe temperatură, ca Traian Băsescu pe mapa profesională a Noricăi Nicolai. Problema e că, vorba lui Huxley, în această caricatură se regăseşte cineva la modul îngrijorător. Da, l-aţi văzut, şi nu în vis, e chiar el, reporterul tv român din mileniul al treilea.
De câte ori dă câte-o zăpadă mai zdravănă sau vine un val de căldură, ecranul tv se umple de aceleaşi titluri obosite, cu "Generalul Iarnă", "Furia apelor", "Teroarea gradelor", "Viscolul/Canicula/Dumnezeu/Dracu a lovit Moldova/Muntenia/Oltenia/