>> Politicienii români s-au încins odată cu declararea independenţei Kosovo. Partidele au înfierat UDMR, singura formaţiune care a cerut recunoaşterea noului "stat". România nu
>> Politicienii români s-au încins odată cu declararea independenţei Kosovo. Partidele au înfierat UDMR, singura formaţiune care a cerut recunoaşterea noului "stat".
România nu recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, după cum se stipulează din declaraţiile preşedinţiei, parlamentului şi guvernului. Ieri, liderii politici de la Bucureşti au ieşit cu declaraţii inflamante, încercând să câştige cât mai mult capital electoral.
UDMR s-a grăbit să spună că România trebuie să recunoască autonomia Kosovo. Partidele s-au întrecut în declaraţii prin care au arătat cu degetul spre partidul lui Marko Bela.
În a doua parte a zilei, preşedintele Traian Băsescu a chemat partidele la Cotroceni pentru consultări. Formaţiunile parlamentare româneşti, cu excepţia UDMR, resping, recunoaşterea independenţei provinciei Kosovo. Politicienii de la Bucureşti se aşteaptă ca separatiştii maghiari din România să se folosească de acest precedent pentru a forţa impunerea unui regim de autoguvernare aşa-numitului Ţinut Secuiesc.
Un al doilea Kosovo în România?
De altfel, reprezentanţii comunităţii maghiare s-au grăbit să confirme temerile liderilor partidelor, inducând deja o stare de tensiune pe scena politică. Şeful UDMR, Marko Bela, a cerut în mod oficial guvernului în care Uniunea deţine portofolii să recunoască rapid independenţa Kosovo.
O poziţie explicită a avut-o senatorul de Harghita Sogor Csaba, care a declarat că în Ardeal ar putea fi un al doilea Kosovo în cazul în care statul român nu va respecta drepturile minorităţii maghiare. "Trebuie să înţelegeţi că este o mare diferenţă între autonomie şi independenţă.
Sigur, independenţa Kosovo este un model şi pe