Eu, unul, nu inteleg de ce i se da atata atentie lui Miron Cosma. Evident, daca il vezi pe strada sau intr-un supermarket, intorci capul dupa el si nu ai cum sa nu exclami: Oho, ia uite cine e! Dar aceasta reactie pur omeneasca nu are nici o legatura cu atentia exagerata care i se acorda de catre anumite trusturi media interesate pana la urma doar in cresterea audientei si nu neaparat in aflarea unor adevaruri marete.
Traim de altminteri intr-o superba naivitate: Miron Cosma a tacut pana acum si de acum incolo va vorbi. Cand el va deschide gura tunetul se va abate asupra acelora care ne-au facut rau si ne-au impins in fundatura. Miron Cosma, spus pe sleau, il va da in gat pe Ion Iliescu si in sfarsit batranul si harsitul comunist va fi doborat fara putinta vreunei reveniri.
De ce spun ca o asemenea judecata este naiva?
Fiindca, potrivit unei asemenea judecati, liderul de odinioara al minerilor, Luceafarul huilei etc., etc., apare in ipostaza de reprezentant al binelui si prin contrast fostul presedinte al tarii, "ultimul pe lista", "emanatul" etc., etc., in postura diabolicului manipulator. Doar ca nici pe de parte nu poate fi vorba de o asemenea opozitie schematica, desenata in alb si negru. Miron Cosma nu a fost o simpla jucarie in mana lui Ion Iliescu. Amandoi au incercat sa profite unul de celalalt. Primul, care pana atunci slujise ca (sub)inginer intr-un abataj minier si nu vedea alta perspectiva intr-o viata anonima, dar era ahtiat de celebritate si de a-si depasi conditia obscura, a inteles ca in sfarsit steaua lui poate urca insfacand prilejul oferit o data cu marea tulburare a anului 1990. A doilea avea nevoie de o parada de forta bruta, elementara, animalica prin care descarca toate resentimentele acumulate impotriva acelora care-l ofensau. Declarase inca din 22 decembrie 1989 ca Romania va fi un stat democratic, pluripartinic. A scos acea
