Poate mai mult ca in oricare institutie publica, in magistratura era nevoie sa se introduca obligativitatea completarii unor declaratii de interese. Era, practic, singura modalitate prin care un justitiabil putea demonstra, teoretic, ca un magistrat nu poate imparti dreptatea intr-un litigiu comercial in care are, personal, interese materiale. Consiliul Superior al Magistraturii a instituit, inca din 2006, obligativitatea completarii lor de catre magistrati si afisarea pe paginile web ale instantelor. Mai mult sau mai putin formal, aceste declaratii au fost completate. O frunzarire a declaratiilor date de magistrati din instantele timisene e de natura sa convinga de inutilitatea demersului : multe dintre ele nu sunt completate deloc sau sunt completate anapoda. Si cum poate fi altfel cand institutia desemnata sa le verifice, Autoritatea Nationala de Integritate, nu are inspectori si nici filiale teritoriale, la mai bine de trei luni de la demararea activitatii? Un sfert dintre magistrati, cu interese
La Curtea de Apel Timisoara, din 49 de declaratii de avere, doar pe zece scrie ceva la una dintre rubricile "asociat in societati comerciale", "membru in organele de conducere si administrarea ale unor structuri economice", "membru in organele de conducere ale partidelor politice" sau "membru in cadrul asociatiilor profesionale". Astfel, mai bine de trei sferturi dintre magistrati reusesc sa fie "fara interese", neavand nimic de completat la vreuna din aceste rubrici.
Cat despre cei care au ceva de declarat, o buna parte dintre ei completeaza declaratia in asa fel incat sa lase loc de interpretari. De exemplu, un judecator spune ca are 2.500 de actiuni la "o banca comerciala", in valoare de 15.015.000 lei, "uitand" sa precizeze daca e vorba de lei vechi sau lei noi. O colega de-a sa are 453 de actiuni la Apromat S.A. Arad, in valoare de "1.000.000 de lei