Printr-o decizie executorie a Curţii de Apel Bucureşti, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului este obligat să ia măsuri pentru scoaterea simbolurilor religioase din şcolile Printr-o decizie executorie a Curţii de Apel Bucureşti, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului este obligat să ia măsuri pentru scoaterea simbolurilor religioase din şcolile publice.
Disputa referitoare la prezenţa icoanelor în şcoli revine în actualitate după ce, luni, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea unei asociaţii nonguvernamentale prin care se solicitase păstrarea lor în incinta unităţilor şcolare.
"Este a treia organizaţie nonguvernamentală, după Asociaţia Studenţilor Ortodocşi şi Civic Media, care pierde procesul deschis pentru anularea deciziei Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD)", ne-a spus Emil Moise, preşedintele Asociaţiei Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă.
Cearta pe icoane a început în 2005
În februarie 2005, profesorul Emil Moise, în dublă calitate de cadru didactic şi părinte, a solicitat Inspectoratului Şcolar Buzău să dispună retragerea simbolurilor religioase din şcolile publice, în afara orelor de religie. Motivul invocat de profesor era acela că prezenţa icoanelor ortodoxe pe pereţii sălilor de clasă ar fi motiv de discriminare pentru elevii de alte confesiuni sau neafiliaţi confesional. Pentru că inspectoratul a refuzat să dea curs cererii sale, Emil Moise s-a adresat CNCD.
"Noi am făcut atunci o recomandare către Ministerul Educaţiei. Aceea că simbolurile religioase prezente în şcoli trebuie să se facă după anumite reguli, nu în afara orelor de religie sau în afara sălilor-laborator de religie", ne-a declarat Csaba Asztalos, preşedintele CNCD. Iniţiativa i-a scos din sărite atât pe reprezentanţii bisericii, cât şi pe profesori şi părinţi.
Capele, b