Pe data de 31 octombrie, de Ziua Tuturor Sfintilor, s-au implinit 490 de ani de la unul din momentele cruciale ale istoriei europene si, prin recul, a istoriei umanitatii de dupa Hristos. Este vorba de publicarea la Wittenberg (Germania de astazi) a celor 95 de teze ale lui Martin Luther prin care se incepe procesul de reforma care a condus la prima schisma in trupul Bisericii Catolice. Folosind cuvintele lui Stefan Zweig, acea data devine "ora astrala" a omenirii.
Marile transformari
O data cu trecerea timpului se poate distinge mult mai clar caracterul de eveniment al unui fapt istoric. In aceasta logica, secolul al XVI-lea apare in analele istoriei drept o perioada plina de semnificatii care clatina sistemul feudal pentru a crea un spatiu pe care modernitatea sa se dezvolte. Renasterea, bazata pe valorile umanismului, accentueaza individualismul si face ca omul sa-si ia destinul in propriile maini. Ceea ce se numeste marile descoperiri geografice conduc negresit la largirea ariei de comert si, pentru prima data, pune in contact Europa si europenii cu cei (foarte) diferiti de ei (sub aspectul culorii pielii, al fizionomiei, al obiceiurilor, al limbii etc). In 1543, Copernic publica "De Revolutionibus" deschizand astfel calea revolutiei stiintifice care va continua un veac mai tarziu cu Newton. Desigur, Copernic si Newton anunta explozia stiintei (si impactul ei in gandirea filosofica) din secolul XIX. Universitatile devin din ce in ce mai numeroase, iar cunoasterea (nu doar teologica) datoreaza mult perfectionarii tipografiei (inventata in veacul anterior de catre Gutenberg). Ar mai fi de adaugat cresterea puterii regale, a centralizarii monarhiilor si a crearii primelor contururi ale statelor-natiune (Franta fiind cel mai timpuriu exemplu).
Desigur, un eveniment care nu trebuie sa lipseasca din peisaj si care, de departe, poat
