Mariana Gheorghiu este un nume prea neutru pentru a rememora o insolita ploaie de covrigei aurii sau o cuvertura matlasata cu flori uscate. Petala, Otava, Cununa ar putea fi "numele ei de scena" in arta noastra decorativa, unde a inceput cu delicate ansambluri de miniaturi textile.
Amintirile din gradina (pernute cu plante uscate, prinse in plasa de ciorap si brodate apoi somptuos) sau Cadelnitele din colaci de fan l-ar fi narcotizat pe scriitorul Jean Giono. Mai usor retii persoana balaie a artistei, imbracata in camesoi brodat, cu cap de spiridus al fanetii.
Frematatoare, dar o mare timida, artista a scapat relativ tarziu de asperitatile vietii pentru a rodi infiorat in caminul artei, incepand prin a-si transfigura umila camaruta. Astfel, expozitia ampla din 2006, de la Muzeul de Arta din Cluj (pentru care a fost premiata de UAP), reconstituia decorativul ritualizat al relicvelor vegetale cu care s-a inconjurat artista. Laborioasa pana la uitare de sine in fata materiilor naturale - gasite la indemana -, astfel a infruntat Mariana Gheorghiu saracia. S-a cuibarit literalmente sub scutul frumosului tainuit in risipa naturii
Artista a pornit acum patru decenii din atelierul Facultatii de Pedagogia Artei de la Iasi si dezvolta, de aproape douazeci de ani, la Cluj, un univers uimitor al resacralizarii vestigiilor gospodariei rustice. Modeleaza, rasuceste, compacteaza, ordoneaza si innobileaza cu broderie si culori fanul, spicul, bobul, coca, matasea ciorapului, frunza, acele de pin ori iarba de mare.
Vazusem cu nesat in expozitiile colective din anii '90 impachetarile fructiforme din tricot fin, de culoarea pielii, in care respirau somnolent ierburi de tot felul, frunze, seminte, spini.
Treptat, ansamblurile concepute pe alaturari orizontale devin parietale sau se ramifica mult in spatiu. Apar paravanele-portal cu cadrele conturate
