TRAFIC. Timişoara nu are nici un sector de centură pe care să poată fi deviat traficul de tranzit şi traficul greu. Toată circulaţia se desfăşoară prin oraş, iar în cazul maşinilor de mare tonaj sunt impuse restricţii şi sunt deviate pe bulevardele şi străzile mărginaşe. Primele lucrări la centura de ocolire a Timişoarei au început în 2002 şi ar fi trebuit finalizate în 2004. În decembrie 2006, fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a reziliat contractele cu fostul constructor. Acesta a executat în patru ani doar circa 40% din lucrările necesare şi a blocat atragerea finanţării de la Banca Japoneză.

BANI. Costurile pentru centura de ocolire sunt de circa 15 milioane de euro. Societatea Efklidis, din Grecia, cea care a contractat lucrările, a obţinut prelungirea termenului din iulie 2005 până în iulie 2006, perioadă în care a progresat în execuţie cu doi la sută. Constructorul nu a plătit penalizări pentru întârzieri. Centura de ocolire a Timişoarei, varianta în lucru, are o lungime de 12 kilometri şi ar elimina din oraş traficul de tranzit dinspre Bucureşti spre graniţa cu Ungaria.

ÎNTÂRZIERI. În plus, Grecu susţine că programul Scetauroute ar fi unul dintre motivele întârzierii lucrărilor. Directorul CNADNR a adăugat că acelaşi consultant trebuia să predea, încă din 2007, proiectul tehnic pentru reabilitarea drumului Arad-Timişoara. “Termenul final de predare a proiectului tehnic este 1 martie, altfel vom rezilia contractul şi vom include firma Scetauroute pe lista neagră, pentru că a întârziat cu 12 luni predarea proiectului tehnic pentru reabilitarea drumului Arad-Timişoara”, a mai spus Grecu. CNADNR a epuizat deja bugetul autostrăzii Braşov-Borş, pentru 2008, iar în aceste condiţii lucrările ar putea fi stopate, conform firmei. Singura plată a CNANDR către constructorul Bechtel a fost de 140 milioane euro, reprez