În urmă cu mai mulţi ani, un critic obtuz mi-a reproşat că acţiunea unora dintre romanele poliţiste pe care le-am scris se mută dintr-un oraş în altul, de pe un meridian pe altul.

În urmă cu mai mulţi ani, un critic obtuz mi-a reproşat că acţiunea unora dintre romanele poliţiste pe care le-am scris se mută dintr-un oraş în altul, de pe un meridian pe altul. “Nu e credibil!”, clama el ritos, într-un timp în care, de la Bucureşti la New York faci şapte ore cu avionul. Mă întreb amuzat ce-ar mai zice dacă ar citi cartea lui Gabriel Chifu, “Relatare despre moartea mea”, în care eroii străbat mii de kilometri: sunt când la Praga, când la Paris, pentru ca apoi să plece la Toronto, Barcelona, Londra, Amsterdam.

Poet remarcabil, dar şi prozator încercat, Gabriel Chifu ne oferă o surpriză de proporţii: un thriller. Scris nu numai cu meşteşug, ci şi cu o intrigă plauzibilă şi tensionată, acest roman îi demonstrează virtuţile literare şi în acest gen dificil. Naraţiunea sa nu suferă de sentimentalismele ieftine întâlnite câteodată în scrierile unor lirici care abordează epicul. Dimpotrivă, are nerv, mult suspans, o abilă alternare a planurilor temporale, astfel încât misterul să sporească la fiecare pagină şi rezolvarea lui să fie cât mai anevoioasă. Iar enigma propusă spre dezlegare este una cu o miză importantă, care ne priveşte pe toţi.

POVESTEA. Anne, o tânără “cu un corp imperial”, evadează din România comunistă în 1989 şi, după multe peripeţii dureroase, ajunge redactor la o revistă mondenă din Toronto. Patronul acesteia, Adam Wellington, un bărbat cu mult mai în vârstă decât ea şi cu o situaţie materială înfloritoare, o cere în căsătorie. Căsnicia celor doi înseamnă o libertate deplină acordată Annei, care cunoaşte deliciile unor experienţe sexuale şi cu bărbaţi, şi cu buna sa prietenă Patricia. La un moment dat, eroi