Cel mai mare grad de poluare fonică se înregistrează în Capitală. Punctul maxim este atins pe bulevardul Ghencea. Hărţile acustice care măsoară zgomotul ambiental din municipiile Cel mai mare grad de poluare fonică se înregistrează în Capitală. Punctul maxim este atins pe bulevardul Ghencea.
Hărţile acustice care măsoară zgomotul ambiental din municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi, Braşov şi Ploieşti arată că principala sursă de poluare fonică din mediul urban o reprezintă traficul rutier. Cele şase oraşe fac parte din cele nouă aglomerări urbane cu peste 250.000 de locuitori, ale căror hărţi de zgomot ar fi trebuit predate agenţiilor regionale de mediu până la sfârşitul lunii noiembrie, anul trecut. Oraşele restante la acest capitol sunt Iaşi, Timişoara şi Constanţa.
Capitala a fost primul oraş care a realizat harta de zgomot. Conform datelor transmise de edili către autorităţile de mediu, nivelul de zgomot depăşeşte media admisă de 50 decibeli în toate zonele oraşului. Cea mai zgomotoasă zonă din Bucureşti este bulevardul Ghencea, cu 81 decibeli, urmat de bulevardul Magheru, Ferdinand - Mihai Bravu, Mihai Eminescu, Militari, Calea Griviţei - Titulescu, Berceni, Olteniţei, cu maxime ce depăşesc 75 decibeli. Cea mai liniştită zonă a Capitalei este cartierul Drumul Taberei, unde, în zona străzii Paşcani, nivelul zgomotului a înregistrat cea mai redusă valoare - 58 decibeli.
Clujul, pe locul 2
Hărţile acustice ale celorlalte cinci oraşe indică, de asemenea, depăşiri ale valorilor admise. Astfel, în Cluj-Napoca, nivelul de zgomot cel mai ridicat - 80 decibeli - se înregistrează în zona industrială şi pe principalele bulevarde, unde traficul rutier este intens. O altă zonă cu probleme din acest punct de vedere este cea centrală, unde valorile zgomotului ating între 70 şi 75 decibeli.
În Ploieşti, zone
