Paştile sunt cea mai importantă sărbătoare creştină a anului, iar credincioşii se pregătesc să întâmpine Învierea Domnului Iisus curăţiţi de păcate. După cum însuşi Mântuitorul a spus, această curăţire sufletească se obţine prin post şi rugăciune.

Paştile sunt cea mai importantă sărbătoare creştină a anului, iar credincioşii se pregătesc să întâmpine Învierea Domnului Iisus curăţiţi de păcate. După cum însuşi Mântuitorul a spus, această curăţire sufletească se obţine prin post şi rugăciune. Postul în sine nu este un scop, ci un mijloc de stăpânire şi înfrânare a poftelor, de întărire a voinţei, de înălţare către Dumneazeu. Postul Patruzecimii sau al Paresimilor este cunoscut ca Postul cel Mare, fiindcă este cel mai lung şi mai sever din an. Cu veacuri în urmă, se postea o zi înainte de Înviere, iar cei mai credincioşi se înfrânau de la mâncare câteva zile. Există însă documente care atestă că începând cu secolul al IV-lea acest post era de 40 de zile, iar apoi de şase săptămâni, pentru ca ulterior să se fixeze la şapte săptămâni.

Restricţii

Ultima săptămână, a Patimilor, este perioada celui mai sever post. Constituţiile Apostolice îi îndeamnă pe creştini să ajuneze (să renunţe la orice fel de mâncare), “începând de luni până vineri şi sâmbăta, şase zile, mâncând numai pâine, sare, fructe uscate şi bând numai apă”. În Postul Paştilor, cei mai evlavioşi dintre credincioşi nu mănâncă nici preparate gătite cu ulei. Cu o săptămână înainte de post, ortodocşii renunţă la preparatele pe bază de carne, iar în duminica acelei săptămâni se lasă sec de brânză. Ceea ce înseamnă că se renunţă la mâncărurile cu lapte, ouă, brânză şi carne. Doar în zilele cu dezlegare se poate consuma peşte. Anul acesta, Postul cel Mare începe la 10 martie.

Legume

Pentru a face faţă celor 40 de zile de post, se recomandă o alimentaţie