Poate cel mai frumos dar pe care l-a facut un barbat femeilor in ultimul secol a fost gestul profesorului de economie Mohhamad Yunus, laureat Nobel, care le-a dat femeilor din Bangladesh credite, le-a angajat ca agenti bancari si le-a transformat in actionari ai propriei banci.
Cu mai bine de 30 de ani in urma, Yunus, acest Gandhi al finantelor, a creat o banca a saracilor, considerata o aventura de catre lumea financiara, autoritati si chiar de catre Islam. Ideea i-a venit cand a imprumutat o femeie, din banii sai, cu echivalentul in moneda locala a 27 de dolari, nesperand vreodata sa primeasca banii inapoi. I-a primit. 34 de ani mai tarziu, Grameen Bank, cunoscuta ca banca a saracilor, a rulat deja 6,6 miliarde de dolari si a scos din saracie milioane de familii. Creditele au fost acordate aproape exclusiv femeilor, doar 2% din cei 7,4 milioane de clienti fiind barbati. Femeile sunt "brokeri de credite" pentru banca si sunt actionarele bancii, detinand 98% din capital.
L-am intrebat pe profesorul Yunus, pe care l-am cunoscut la o conferinta financiara in 2000, de ce a ales sa imprumute femeile.
"Pentru ca am avut incredere in ele. In comunitatile sarace, ele sunt mai responsabile si uneori mai puternice decat barbatii. Femeile nu cheltuiesc banii la carciuma din sat si au responsabilitatea viitorului copiilor. De altfel, avem cea mai inalta rata de rambursare a creditelor", mi-a raspuns Yunus, care a adaugat ca mama sa a avut o imensa influenta asupra destinului sau si, implicit, asupra vietii milioanelor de femei ajutate de banca. In Romania femeile din zonele sarace ale tarii muncesc azi la Roma sau in Madrid, trimit bani acasa si multe dintre ele spera sa isi poata lua copiii cu ele, pentru a le da o sansa. Poate ca, daca am fi avut un om de calibrul lui Yunus, care sa dea credite mici femeilor din satele sarace, multi copii n-ar fi
