Stimate domnule profesor,
Va multumesc pentru ca m-ati invatat sa fiu gata de propriile cursuri, sa ma intreb, sa imi raspund si sa ma pic singura.
Va sunt recunoscatoare ca nu mi-ati stricat anii de scoala cu adevarul crud ca tot ce voi crede ca stiu nu imi va folosi la nimic si ca tot ce trebuie sa stiu va fi doar motiv de ironie din partea celor care nu stiu.
Va multumesc pentru ca nu ati facut sa moara in mine, prea devreme, increderea in ceva mai bun si ca mi-ati rezervat propria dezamagire pentru mai tarziu, astfel incat lectia sa nu poarte numele profesorului, ci pe al meu.
Stimate domnule profesor,
Va multumesc pentru ca m-ati incurajat, dupa licenta, sa fac un masterat si multe alte cursuri. Va multumesc ca ati pastrat misterul si ca m-ati lasat sa aflu singura ca diplomele vor fi hartii uitate in sertare, nu certificate de buna angajare si buna recompensare, hartii pe care le sterg de praf o data la trei ani, cand imi schimb serviciul.
Va sunt recunoscatoare ca mi-ati explicat ce inseamna "Ai carte, ai parte". Inseamna sa ii dai sperante elevului ca daca invata bine, viata ii rezerva ceva bun, in timp ce initial insemna ca daca ai act de proprietate asupra a ceva, ai si dreptul la acel ceva. Numai o mostenire, o dobandire din parinti sau din bani iti da o parte din ceva.
Va multumesc pentru ca m-ati invatat retorica si logica, dictionarul si culegerea, biblioteca si enciclopedia, pentru ca asa m-am cunoscut mai bine pe mine si i-am vazut mai clar pe oamenii din jur. I-am vazut cu toate cartile lor de proprietate si partile lor, angajandu-si slugi calificate, ca sa-si justifice puterea. Ai carte de proprietate, adica ai parte de unii cu carte ce fac munca pentru tine.
Stimate domnule profesor,
Nu mi-ati vorbit despre esecul dumneavostra de a reinventa
