– Şi să vă distraţi bine şi-n contu’ meu! Ok? adăugă râzând. Te pup, pa! şi puse receptorul în furcă. Se lăsă să cadă pe canapea. Rabla trosni ca-n ceasul morţii. Alex privi televizorul întors cu ecranul la perete, cu firele întinse pe masa de “autopsie”...
– Şi să vă distraţi bine şi-n contu’ meu! Ok? adăugă râzând. Te pup, pa! şi puse receptorul în furcă. Se lăsă să cadă pe canapea. Rabla trosni ca-n ceasul morţii. Alex privi televizorul întors cu ecranul la perete, cu firele întinse pe masa de “autopsie”. “Pacientul” murise definitiv. Se bizuise mult pe excursia la munte, dar se vedea treaba că fusese rândul lui să rămână acasă să-l aştepte pe individul de la depanări tv. Şi tot nu rezolvase nimic. Aparatul se dovedise numai bun de aruncat, iar, pe deasupra, toată daravera îl costase şi ultimul ban.
Răsfoise din scoarţă în scoarţă toate revistele pe care le găsise şi, după o jumătate de zi petrecută în casă, simţea că înnebuneşte de plictiseală. Trase un pulover pe el. Avea impresia că se sufocă. Îşi vârî la repezeală tricoul în pantaloni şi ieşi. Se opri o clipă în prag. Aerul de început de toamnă îi mai scutură moleşeala. Făcu câţiva paşi. La cinematograful din colţ rula un film pe care îl vâna de câteva săptămâni. Înjură printre dinţi şi traversă înciudat.
Bătea de ceva vreme străzile, fără vreo ţintă anume. Cu mâinile îndesate în buzunare şi privirea pierdută undeva în caldarâm, dădu colţul micii biblioteci de cartier. Ca la comandă, ochii i se ridicară spre uşa de lemn flancată de coloane suple. Dezmeticit, urcă cele câteva trepte de piatră şi intră. Rămase o clipă pe gânduri în faţa rafturilor pline. “La dracu’!”, gândi. “În fond, cu o carte bună o să treacă ziua mai repede!”. Luă la întâmplare un roman. Stătu câteva minute în urma unor elevi şi, când îi veni rândul, dădu cartea bibliotecarei. Femeia scrise ceva, apoi