Ordinul Arhitecţilor (OAR) şi Uniunea Arhitecţilor din România au organizat, la finele săptămânii trecute, la Cluj-Napoca, o întâlnire de lucru pentru a dezbate modul în care oraşele din România se dezvoltă din punct de vedere arhitectural. În cadrul discuţiilor avute, arhitecţii au elaborat şi „Declaraţia de la Cluj pentru o altă calitate a spaţiului şi a vieţii”, prin care se doreşte o altă abordare a viziunii arhitecturale pentru mediile urbane în special.

„Oraşele sunt lipsite de viziune pentru dezvoltare şi nu sunt privite în context european. Scopul declaraţiei este de a declanşa procesul apariţiei în România a unei politici de stat pentru arhitectură. Finalitatea aplicării continue a acesteia trebuie să se regăsească în calitatea arhitecturii, care este una din condiţiile fundamentale ale calităţii vieţii. Iar locuitorii României au dreptul la arhitectură şi peisaj, la fel cum au dreptul la sănătate şi justiţie”, susţin reprezentanţii OAR. Documentul se adresează mai multor categorii de care depinde dezvoltarea prin construire, formulând cerinţele arhitecţilor către arhitecţi, investitori, constructori, presă, administraţie, politicieni, parlamentari, guvernanţi şi preşe- dinte. „Marile centre comerciale, ansamblurile rezidenţiale fără dotări şi legături cu oraşul produc găuri în ţesutul urban. Extinderea fenomenului generează confuzii asupra valorilor şi pierderea identităţii. Acest tip de creştere este în contradicţie cu conceptul de dezvoltare durabilă a oraşelor europene, la care România a subscris”, este una dintre explicaţiile actualei tendinţe din România, arhitecţii care au participat la acea întâlnire de lucru fiind de părere că oraşele se dezvoltă pe baza unor planuri de urbanism general (PUG), care au devenit însă formale datorită aplicării iresponsabile a urbanismului. Ordinul Arhitecţilor (OAR) şi Uniunea Arhitecţilor din România au organiz