» Dupa ce treci de Cladova urci pe coama dealului ce sta streasina asezarii si ai in fata un imens culoar prin care, la sfarsit de februarie, Cosava – "vantul saraciei", cum ii zic localnicii – suiera amenintator, prevestind venirea babelor cu ale lor capricii. Vantul acesta aduce cu el un miros proaspat si tare dinspre munte, pe care il imprastie cu darnicie in Valea Timocului.
Aceasta vale este o zona intinsa, cu privelisti incantatoare, in care la tot pasul auzi dulcea limba romana veche. Izvoarele istorice spun ca romanii timoceni populeaza nu mai putin de 210 asezari in nord-estul Serbiei si alte aproape 40 de-a dreapta Timocului, in zona Vidinului (Bulgaria).
Durere-n suflete
In Valea Timocului mandria de a fi roman se citeste in gospodariile aratoase. De fapt, ei sunt cei mai instariti locuitori ai zonei cuprinse intre Morava si Timoc. De generatii insa n-au liniste sufleteasca. Anumite intrebari parca ii bantuie: de ce etnia lor este tainuita? De ce o populatie atat de numeroasa, de circa 700.000 de locuitori, nu are dreptul sa invete carte in limba materna, precum romanii din Banatul sarbesc? De ce atunci cand se face aluzie la romanii timoceni se foloseste cuvantul "vlah"?
"Chestiunea timoceana" a fost abordata de fiecare data cu mare prudenta, chiar cu teama. Cand cunoscutul etnolog sarb Tihomir Georgevici publica in 1906 volumul "Printre romanii nostri", el se referea la cei timoceni. Era insa convins ca "multi dintre «patriotii» sarbi il vor declara «tradator» de patrie, pentru ca dupa opinia multora ei trebuie tainuiti sau cel putin trecuti sub tacere, pentru ca adevarul asupra romanilor din Serbia, dupa parerea lor, prezinta un mare pericol!" In august 1937 invatatorul Sandu Cristea din satul Zlocutea mergea cu un memoriu la Belgrad spre a-l preda reginei Marioara, sperand ca o romanca il va intelege pe el, dar si p
