Restricţii alimentare (în post), dezlegări la peşte (în marile sărbători creştine, cum este şi Blagoveştenia sau Buna-Vestire) ori celebrări ale căror ritualuri implică inevitabil şi o componentă culinară (precum cele din zilele Paştilor): iată temele pe care le veţi regăsi în ediţia de astăzi a Jurnalului de bucătărie. Legătură subtilă
Restricţii alimentare (în post), dezlegări la peşte (în marile sărbători creştine, cum este şi Blagoveştenia sau Buna-Vestire) ori celebrări ale căror ritualuri implică inevitabil şi o componentă culinară (precum cele din zilele Paştilor): iată temele pe care le veţi regăsi în ediţia de astăzi a Jurnalului de bucătărie. Adăugăm acestora un caiet de reţete sănătoase, pregătite cu ajutorul mierii, un ingredient despre care ştim că se produce în acest areal încă din vremea strămoşilor daci. Prin gastronomie reuşim adeseori să construim o punte de legătură între spaţii şi timpuri ale spiritualităţii noastre.
Iepuraşi şi ouă de ciocolată, diferite reţete pe bază de miel şi, mai ales, “turtele pascale”, pregătite de multe ori dintr-un amestec de carne şi “ierburi amare” (reminiscenţă a tradiţiilor din vremea lui Isus Cristos). Mă voi opri aici doar la “turta pascală”, preferată de familia prietenului nostru francez Yves Chambaret. Se pregăteşte din două rulouri de aluat pentru foitaj, 750 g de spanac proaspăt, 150 g de şuncă afumată, 5 ouă, o lingură de oţet, un gălbenuş, două cepe, un căţel de usturoi, 5 linguri de smântână, două linguri de ulei, sare, piper, unt şi făină. Frunzele de spanac se spală în mai multe rânduri în apă rece, apoi se călesc într-o lingură de ulei încins, fierbându-se, înăbuşit, în zeama pe care au lăsat-o timp de 10-15 minute. În patru crăticioare cu apă rece (în care s-a pus câte un praf de sare şi puţin oţet) se sparg patru din cele cinci ouă, aducându-se apoi apa la fierbere şi lăsâ
