- Politic - nr. 56 / 20 Martie, 2008 In contextul crizei Kosovo, ca o reactie normala, romanii s-au gandit imediat ca s-a creat un precedent istoric si urmatoarea victima va fi tara lor. Chiar si politicienii verosi - cei cu ochii vesnic atintiti spre Occident, de unde asteapta binecuvantari si sustineri concrete - s-au raliat curentului popular, condamnand incalcarea normelor de drept international. Unii au facut-o, evident, numai din dorinta de a avea profit electoral; altii, din convingere si patriotism. Indiferent de motivatie, era un caz rar de actiune unitara a lumii politice in sensul sentimentului larg popular. Situarea UDMR in afara acestui consens nu a surprins; formatiunea respectiva nu reprezinta interesele Romaniei, ci ale Ungariei; ca urmare, nu se teme de precedentul istoric, ci vrea sa-l foloseasca pentru distrugerea Statului national unitar roman. (Inca din 1996, la Targu-Mures, lideri ai UDMR ii chemau pe unguri sa aiba "o mentalitate de tip Kosovo"). In acest context intern, ca de obicei, s-au gasit si voci, presupuse romanesti, care sa condamne pozitia adoptata de Romania; bineinteles, majoritatea vin dinspre "societatea civila". Reprezentantii acesteia parca au luat foc! La o privire grabita asupra interventiilor lor in mass-media, constatam si cauzele furiei: au credinta ca pozitia Romaniei in cazul Kosovo intareste PRM; pozitia Romaniei este o ofensa la adresa politicii SUA. (Ce indrazneala!) Cel mai reprezentativ exponent al "societatii civile", dl. Patapievici, pe tema intaririi PRM, in "Evenimentul Zilei" din 21 februarie 2008, da adevarate semne de turbare. Si recomanda, "democratic": "Nationalistii nu doar ca nu trebuie consultati, ei nu merita nici macar ascultati". Desi nu-si arata vreo frica bolnavicioasa fata de PRM si nici idolatrie fata de SUA, in randul celor ce contesta pozitia Romaniei s-a inscris si dl Valentin Stan, profesor un