Inspectorii de integritate se vor pronunta asupra caracterului nejustificat al averilor verificate, iar instanta competenta va stabili partea de avere ce poate fi confiscata.
Disputele asupra cadrului normativ in baza caruia ar trebui sa functioneze Agentia Nationala de Integritate au ajuns, cel putin pentru moment, la final, Senatul adoptand ieri, in calitate de camera decizionala (cu 79 de voturi pentru si 4 voturi contra), ordonanta prin care Executivul a modificat Legea de organizare si functionare a ANI. Potrivit ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, Agentia poate incepe acum sa functioneze, mai ales ca a fost aproape rezolvata si problema conducerii, in sensul ca vicele Alexandru Macovei a fost selectat, in urma probei scrise a concursului, pentru postul de presedinte. "Avem un presedinte. Avem si o lege. Important este ca ea (Agentia – n.r.) sa inceapa sa functioneze, ANI fiind o conditionalitate foarte importanta in cadrul mecanismului de cooperare si verificare cu Comisia Europeana pe domeniul justitiei", a declarat Predoiu la finalul sedintei in care senatorii au adoptat Ordonanta ANI.
Cele mai mari discutii au fost prilejuite, cu ocazia dezbaterii parlamentare, de sintagmele "avere ilicita", respectiv "avere nejustificata", care i-au impartit pe senatorii din comisiile juridica si pentru drepturile omului in doua tabere. Impotriva sintagmei "avere nejustificata" s-au pronuntat inclusiv parlamentari ai UDMR (Gyorgy Frunda) si PNL (Norica Nicolai), argumentand fie ca ar fi greu de dovedit caracterul nejustificat, fie ca s-ar incalca prevederile constitutionale, creandu-se astfel riscul unei sesizari ulterioare la Curtea Constitutionala. In cele din urma, membrii celor doua comisii au acceptat aproape in unanimitate sa mearga pe sintagma "avere nejustificata", sugerata de Comisia Europeana si sustinuta de Ministerul Justitiei. @N_