Mostenitorii familiei de domnitori moldoveni Sturdza au primit, printr-o decizie judecatoreasca, jumatate din suprafata impadurita a Masivului Ceahlau, relateaza editia online de luni a cotidianului Gardianul.
Dupa mai mult de doi ani de procese, ei au obtinut 26.100 de hectare de padure in zona de munte a judetului Neamt, adica 10% din tot terenul cu vegetatie forestiera din judet.
Padurile solicitate de mostenitori se intind de-a lungul a peste 50 de kilometri pe cursul raului Bistrita, reprezinta aproape tot versantul estic al Masivului Ceahlau si se afla amplasate pe raza orasului Bicaz si pe teritoriile a cinci comune: Grinties, Hangu, Ceahlau, Farcasa si Poiana Teiului.
Noii proprietari au tinut sa precizeze ca vor cauta sa faca investitii masive in zona, ca vor acorda 300 de hectare de padure localnicilor care ar fi urmat sa fie improprietariti, ca vor infiinta un ocol silvic privat in care ii vor angaja pe toti silvicultorii disponibilizati si ca vor administra corect imensa padure mostenita cu ajutorul autoritatilor in domeniu.
La randul lor, reprezentantii silvicultorilor nemteni s-au aratat resemnati in fata deciziei de retrocedare si au opinat ca a duce lupta mai departe ar insemna sa se razboiasca cu morile de vant. "Noi am cautat sa se rezolve totul conform legii. Nu are sens sa mai atacam in instanta decizia luata, fiindca am pierde timp si bani, iar verdictul final ar fi tot acela care deja s-a dat. Dupa punerea in posesie a mostenitorilor, vom face un contract intre noi si familia Studza, prin care noi vom fi administratorii celor 26.100 de hectare de padure", a declarat Ovidius Marcutianu, seful Directiei Silvice Neamt.
Printre stramosii actualilor mostenitori ai averii familiei Sturdza s-au numarat doi domnitori, respectiv Ionita (domn al Moldovei intre 1822 si 1828) si Mihai (fiu al marel
