Citiţi în "Adevărul literar şi artistic" de miercuri un dosar fascinant despre tehnicile prin care unii actori creează rolul de drogat, beţiv sau prostituată "Te-ai surprins vreodată

Citiţi în "Adevărul literar şi artistic" de miercuri un dosar fascinant despre tehnicile prin care unii actori creează rolul de drogat, beţiv sau prostituată

"Te-ai surprins vreodată că eşti fals pe scenă?", l-am întrebat pe unul dintre cei mai talentaţi tineri actori din România. Marius Manole a replicat sincer: "De foarte multe ori. Şi atunci mă fac că nu observ eu, ca să nu observe şi publicul".

Bătălia actorilor pentru credibilitate începe departe de scenă. Apoi continuă sub lumina grea a reflectoarelor, care îi apasă, îi obligă să fie autentici. Iar când în faţa noastră urcă "beţivi", "drogaţi", "prostituate", "ofiţeri", "medici", nu ne mai rămâne decât să ne mirăm şi să aplaudăm, din convingere.

Pentru că, pentru câteva ore, am avut sub ochi personaje colorate: drogaţi, criminali, psihopaţi. Dar cum reuşesc actorii să fie atât de buni? Care sunt tehnicile prin care îşi creează ei personajele? La ce se gândesc ca să poată plânge la comandă?

Cum poţi să joci un drogat dacă nu te-ai drogat niciodată? Sau un beţiv, dacă nu ai pus strop de alcool pe limbă? Simplu: prin observaţie sau prin testarea "pe viu" a viciilor. Am fost şocaţi când Marius Manole ne-a spus că s-a drogat, iar în acele momente de euforie nu a uitat să-şi pună în raniţa lui de actor sentimentele care îl năpădeau.

"Bine, acum, dacă joci un criminal, n-o să te apuci să omori oameni. Dar stările acestea de drogat sau beţiv sunt lucruri pe care orice om în viaţă le pune în practică o dată. Şi atunci îţi aminteşti de ele. Ştii cum erai", ne-a spus Marius Manole. "Chiar şi atunci când m-am drogat, am fost atent la lucrul ăsta. Ştiam că poate o să am nevoie de el", s-a confesat actoru