Dupa rapirea Bucovinei, in 1775, de catre Imperiul Habsburgic, la 1 mai 1792 a fost infiintata vestita herghelie de cai de rasa de la Radauti, in scopul de a-si asigura un debit mai mare de material de calarie si de calitate mai buna pentru armata. Pentru aceasta, Ministerul Armatei Austriece a arendat 9.810 ha, cu 12.257 de florini si 21 de coroane.
La infiintare, Herghelia Radauti dispunea de 1.400 de cai – moldovenesti, rusesti, lesesti, turcesti etc. In total dispret fata de istoria si traditiile romanilor, austriecii au infiintat herghelia langa cunoscuta biserica Bogdan Voda. Dupa inceputul primului razboi mondial, aceasta herghelie a fost evacuata si adapostita in Austria de Jos. Dupa reintregirea Romaniei, herghelia de la Radauti a fost reinfiintata de statul roman si improprietarita cu 3.253 ha, din care 721 ha teren arabil, 529 ha fanete naturale, 1.249 ha pasune naturala, 464 ha padure si 221 ha teren cu cladiri, drumuri, santuri si teren neproductiv. Cresterea in herghelie se facea primitiv, intr-o stare semisalbatica, pentru a costa mai putin intretinerea, iar monta era libera. Din 1818, herghelia s-a organizat, iar cresterea semisalbatica a incetat cu totul, facandu-se de acum dupa principii zootehnice, monta libera incetand. Herghelia avea atunci 16 sectii, cu centrala la Radauti. Primii armasari care au pus bazele acestei herghelii au fost doi armasari arabi, doi turcesti, unul transilvanean si unul Barbarino.
In anul 1826, s-au introdus la Radauti primul armasar Gidran si primul Siglavy. In 1856, s-a infiintat si Herghelia de Hutuli de la Lucina, pe langa herghelia din Radauti, care in 1869 a trecut de la Ministerul Armatei la cel al Agriculturii.
In anul 1881, in herghelie se aflau 1.132 de cai. In 1922 s-a adus de la Sambata de Jos, din Fagaras, Herghelia de Gidrani, iar caii, la varsta de 3-3,5 ani, au trecut la sco