Acum exact o săptămână, de Ziua Internaţională a Apei – World Water Day – 22 martie (site-ul oficial:www.worldwaterday.org), în Parcul Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti s-a desfăşurat un eveniment semnificativ pentru viaţa în cadrul urbei şi care, într-un fel anume, o influenţează şi pe cea de acasă. Chestiuni semnificative şi îngrijorătoare
Acum exact o săptămână, de Ziua Internaţională a Apei – World Water Day – 22 martie (site-ul oficial:www.worldwaterday.org), în Parcul Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti s-a desfăşurat un eveniment semnificativ pentru viaţa în cadrul urbei şi care, într-un fel anume, o influenţează şi pe cea de acasă. Este vorba despre proiectul “O poveste urbană a PET-ului”, derulat de Electrolux şi susţinut de Primăria Sectorului 3. În cadrul său am aflat lucruri semnificative şi îngrijorătoare despre aşa-numitul PET, un produs primit iniţial cu entuziasm. dar care s-a dovedit apoi a fi o reală problemă cu o mare nevoie de soluţionare.
Despre poluare şi reciclare
PET-ul a fost inventat în 1941. Iniţial, destinat industriei de fibre textile, el a fost folosit şi la producerea de sticle pentru băuturi începând cu anii ’70;
această industrie nu s-a grăbit să-şi dezvolte o infrastructură de reciclare, iar cele mai multe mase plastice încă ajung în incineratoare sau în gropile de gunoi (National Geographic);
PET-urile nu sunt biodegradabile, ele putând sta în natură minimum 300 de ani fără a-şi schimba compoziţia, iar aceasta duce la creşterea constantă a gropilor de gunoi;
în prezent, numai 1,3 milioane de români au acces la un sistem de colectare selectivă, în 21 de localităţi. 331.000 tone reprezintă cantitatea anuală de deşeuri din plastic din România. În 2007 trebuie reciclată 10% din această cantitate, iar în 2013, 22,5%;
din cinci PET-uri reciclate s