• Sub aspect arhitectural, incepand cu anii `90, majoritatea cladirilor care s-au ridicat in municipiu sunt fara nici o valoare • Daca ar fi vorba sa fie tiparite vederi care sa reprezinte orasul contemporan, orice utilizare a imaginilor vreunui edificiu ar fi de mai mare rusinea • In schimb, o parte dintre palatele tiganesti, vilele particulare sau sediile unor banci sunt singurele cladiri care ar merita, peste 50-100 de ani, sa fie trecute pe lista de patrimoniu
Din punct de vedere arhitectural, de doua decenii in Iasi nu s-a construit nici un obiectiv care sa fie demn ca peste 50 - 100 de ani sa fie marcat in lista monumentelor istorice. Majoritatea noilor constructii urmeaza o regula simpla: banii dicteaza culoarea, forma si monumentalitatea cladirii respective. Desi tinerii arhitecti au idei interesante, unele novatoare, dat fiind ca beneficiarul are ultimul cuvant de spus, edificiile ce s-au construit au pierdut orice urma de arta, primind in schimb amprenta utilitatii imediate. Practic, cei ce vor urma nu vor putea aprecia nici a suta parte din ceea ce, in prezent, istoricii sau arheologii ieseni au scris si prezentat despre sutele de vestigii ale trecutului din acest centru urban numit Iasi. O singura cladire, fie cu destinatie laica, fie religioasa nu indeplineste un criteriu foarte riguros din perspectiva arhitecturala pentru a fi trecuta in lista de patrimoniu din acest municipiu. Daca ar fi vorba sa fie tiparite vederi care sa reprezinte orasul contemporan, orice utilizare a imaginilor vreunui edificiu ar fi de mai mare rusinea. Contributia arhitectilor care au intr-adevar calificare si demnitatea de a fi numiti astfel este minimalizata de beneficiarii care dicteaza, in fond, cum va arata edificiul. Desigur, aici intervine problema banilor si, la fel de important, a gradului lor de educare si deschidere catre ceva frumos privirii. "Mi-
