Ucraina şi-a permis ani de zile o atitudine ostilă la adresa noastră şi nişte jocuri murdare la frontierele noastre de est, pentru că nu era o ţară democratică. Şi pentru că s-a aflat mereu în plasa Kremlinului. Scăpând de acest coşmar, ajutată să evolueze spre sistemul occidental, Ucraina se va conforma normelor internaţionale de drept. Şi va ignora, cel mai probabil, mesajele în limba rusă care au cerut insistent şicanarea României. Prin ajutarea Ucrainei să devină membru NATO şi UE, ea se va comporta potrivit normelor acestor două instituţii fundamentale şi vom avea, evident, mult mai puţină bătaie de cap cu vecinii noştri de la nord.

Maestrul Ion Cristoiu, cu scepticismul care îl caracterizează, se declară contrariat de acordarea unui statut special pentru aderarea la NATO a Ucrainei. Evident, e un subiect controversat. Chiar unii membri NATO spun că un Membership Action Plan pentru Ucraina este forţat. Să analizăm un pic.

De la schimbarea de regim prin revoluţia portocalie, Ucraina a intrat în era Yuşcenko-Timoşenko cu avântul specific revoluţionarilor. Ucrainenii s-au lansat într-un amplu program de reforme politice şi economice. Evident, marcat de sincope şi multă corupţie, ca în toate ţările din zonă care au trecut de la comunism la capitalism. Avântul majorităţii populaţiei a fost însă temperat de influenţa serioasă a cercurilor proruse, concentrate în jurul politicianului Viktor Yanukovici, desemnat la un moment dat prim-ministru pentru a nu duce ţara spre un conflict dureros şi costisitor.

Realitatea ne arată foarte clar că Ucraina este aproape perfect împărţită în două, o zonă reformistă prooccidentală, dominată de sentimente cuplul Yuşcenko-Timoşenko. Şi o altă parte, cea de est, în care pro-ruşii îl vor pe Yanukovici, susţinut de Moscova şi de banii miliardarului Rinat Ahmedov, patron