In afara dezertarilor, jandarmii au mai fost cercetati pentru automutilare sau furt. Doua dintre cazuri dateaza din 1937, cand comisia de ancheta a Legiunii de Jandarmi Cluj a dezbatut situatia militarilor Rat Alexandru si Marin V. Gheorghe, acuzati de automutilare (primul) si de furt (secundul)
Soldatul Rat Alexandru, din Legiunea mobila de jandarmi Cluj, saturat de haina grea a cataniei si de imputarile pe care trebuia sa le plateasca unitatii, s-a angajat la un gater, "ca civil", pentru a-si achita penalitatile. In februarie 1937, jandarmul a ramas fara degetele de la mana dreapta, taiate de ferastraul mecanic din neatentia sa. Seful Jandarmeriei Cluj a stabilit ca jandarmul nu s-a automutilat, in conditiile in care acesta termina stagiul militar in scurt timp, dispunand trimiterea dosarului de ancheta la Serviciul Sanitar pentru indeplinirea formalitatilor de lasare la vatra. Dincolo de ceea ce a dispus seful jandarmeriei clujene, este interesant aspectul ca militarul a lucrat la gaterul din afara unitatii cu acordul superiorilor, iar anchetatorii nu au incercat absolut deloc sa lamureasca modul in care a fost posibil ca un militar sa poarte haine civile, desi nu se afla in permisie. In cele din urma, colonelul Chihaia Gheorghe, inspector al Regionalei de Jandarmi Cluj, a dispus redeschiderea dosarului lui Rat Alexandru, in baza unor informatii ca "fapta ar fi fost savarsita cu voia sa". Decizia a fost transmisa si Inspectoratului General al Jandarmeriei. Rezultatul celei de a doua anchete nu a mai fost comunicat.
Functionarul Prodea Gheorghe a incasat, in februarie 1937, impozitele de la locuitorii din Gheorghieni (jud. Cluj). Temandu-se sa ajunga la Cluj in puterea noptii, acesta l-a rugat pe seful de post din comuna Gheorghieni sa fie lasat sa doarma in postul de jandarmi. Acceptul sefului de post a fost favorabil. Noaptea nu a fost insa un sfe