O plimbare prin Londra iti arata, daca ai ochii mintii deschisi, ca nimic nu este mai valoros decit continuitatea. Unii gasesc sistemul statal britanic desuet. In prezentul globalizant, insa, nu moda conteaza, nici aparentele. Londra ilustreaza, in forma si fondul institutiilor ei publice, forta natiunii venita din continuitate, din modernizarea imperceptibila dar ireversibila, din pastrarea traditiei, a regulilor jocului. Modelul britanic a transformat etica intr-o institutie a comportamentului. Nimic mai strain vietii publice de la noi.
Pastrarea cu orice pret, sistematic si inflexibil, a patrimoniului arhitectural este, la Londra, o stare de spirit, nu un proiect edilitar. Asijderea, reprezentarea complexa si profunda a natiunii prin Coroana nu este un aranjament intre oamenii politici si Familia Regala, nici un oportunism al prezentului. Stilpul de telegraf, care a ramas acolo unde este din 1903, ca si Regina Elisabeta a II-a, pe care majoritatea britanicilor de astazi o cunosc de cind s-au nascut, sunt instrumente de limpezire a prezentului si de proiectare a viitorului.
La Bucuresti, ritualurile si insemnele statale, de la cele mai discrete pina la cele mai ample, au fost facute praf. Iresponsabili sau aventurieri recenti le declara, in rarele momente in care vine vorba despre ele, ca fiind fantome sau apucaturi ale trecutului. Rolls-Royce-ul cu care erau adusi ambasadorii straini la Palatul Regal din Bucuresti, pentru prezentarea scrisorilor de acreditare, a fost transformat in camioneta, la ordinul Anei Pauker. Astazi, Sala Tronului din inima capitalei, sanctuarul statalitatii romanesti moderne, locul unde s-a parafat independenta nationala si s-a consolidat natiunea, este inchiriata pentru nunti si agape. Stema a fost reinventata, imnul schimbat, bancnotele au imprimat pe ele chipul unor muzicieni sau poeti, steagul a fost ajustat, Ziua
