Am zburat cu operatorul aerian naţional, Tarom, pe o rută sudică şi am rămas surprins să văd că am fost servit la masă cu produse alimentare de bază din import. Surpriza cea mai mare a fost că atât untul, cât şi gemul nu erau nici măcar inscripţionate în româneşte! E un fapt banal, relevant însă ca explicaţie pentru o mare parte din deficitul comercial extern al României: întâmplarea arată o lipsă de atenţie structurală cu privire la politica noastră de consum. Cr

Am zburat cu operatorul aerian naţional, Tarom, pe o rută sudică şi am rămas surprins să văd că am fost servit la masă cu produse alimentare de bază din import. Surpriza cea mai mare a fost că atât untul, cât şi gemul nu erau nici măcar inscripţionate în româneşte! E un fapt banal, relevant însă ca explicaţie pentru o mare parte din deficitul comercial extern al României: întâmplarea arată o lipsă de atenţie structurală cu privire la politica noastră de consum. Cred că momentul schimbării percepţiei noastre asupra produselor româneşti a venit. Majoritatea consumatorilor va fi în scurt timp conştientă că un produs fabricat în România este la fel de bun ca unul provenit din altă parte a lumii.

Percepţia noastră despre noi înşine se schimbă – şi primul loc unde vezi asta este în mediul studenţesc, unde nu se mai discută doar despre plecarea în SUA, Canada sau Australia, ci şi despre posibilitatea de a porni o afacere proprie sau de a fi angajat la o companie românească în expansiune, ştiind că în companiile româneşti gradul de libertate în luarea deciziilor este mult mai mare. Şi asta chiar dacă multe dintre firmele româneşti mai au de învăţat multe în ce priveşte guvernanţa corporatistă.

Deficitul comercial de peste 20 de miliarde de euro estimat pentru 2008 este o adevărată piatră de moară şi se poate reflecta în menţinerea unei