La Cafe Boheme am ajuns din intamplare. Cautam un bar intre Romana si Victoriei. Nu l-am gasit, iar amicului meu i s-a facut foame, asa ca, odata ajunsi pe Caderea Bastiliei, terasa de la Cafe Boheme a parut sa fie cea mai buna a doua optiune.
Adevarul este ca e o placere sa stai relaxat pe un scaun care te imbie sa te lasi cu incredere pe spate, la adapostul unei umbrele de panza (desi era aproape 10 seara si nu ne batea tocmai soarele in cap), la numai cativa metri de zarva din rondul de la Romana, dar intr-o liniste absoluta. De jur imprejur, case vechi, pomi si o luna plina. Boema.
Casa in care se afla acest local 4 in 1 (pentru ca este cafenea, restaurant, lounge si terasa) pare sa dateze din perioada interbelica. Iar proprietarii au fost suficient de inspirati incat sa-i pastreze farmecul de altadata.
Chelnerii au fost si ei parca din alte vremuri. Adica prompti, amabili si chiar amuzanti. La cererea amicului meu, i-au recomandat un pui cu sos de lamaie si salata verde. Numai ca de la atata lamaie omului i s-a intetit foamea in loc sa i se potoleasca, asa ca i-a chemat pentru o noua comanda. Reactia lor - "Da, se vede foamea in ochii dumneavoastra. Ati tinut post?".
Ne-am delectat apoi cu doua limonade neindulcite - bautura mea preferata atunci cand nu comand ceai verde, prietenii stiu de ce. Si, pentru ca tot am ajuns pana aici, am incercat si cateva dintre specialitatile casei: Caf du Soleil cu ciocolata alba si suc de portocale si Special Dark cu ciocolata amaruie si menta. Mai aveam de ales intre Caf Boheme, cafea cu gust de lamaie si multele sortimente de ciocolata calda - fragola, pesca, vaniglia si altele. Aveau si cappuccino cu inimioare, dar cum nu sunt genul, m-am rezumat doar la a observa ca exista in meniu.
De afara, de pe terasa, se putea vedea cate ceva si din interiorul casei, pe care am inspectat-o doar asa, c
