In numai cateva zile din luna martie s-au petrecut in casa lui Pogor cateva evenimente demne de consemnat in aceasta rubrica, pe care mi-as dori-o si eu mai optimista.
Dar pentru ca acest lucru sa se intample, nu vad decat doua variante: ori eu sa-mi recapat tonusul optimist si sa vad totul in nuante rozalii, ori in Iasi sa se petreaca fapte demne de lauda fara retinere. In legatura cu prima varianta am dubii, nu-mi ramane decat sa visez la cea de a doua. Pana una-alta, sa consemnam ce avem la indemana.
De vreo doi ani incoace, Muzeul Literaturii din Iasi si Societatea Junimea '90 organizeaza, in renovata resedinta a hatrului primar de odinioara, o serie de conferinte, tinute de personalitati (in intentie, macar) pregnante ale vietii culturale autohtone, intitulate Prelectiunile Junimii. O initiativa demna de tot respectul. Pana acum iesenii au avut sansa sa-i asculte si sa intre in dialog cu Sorin Alexandrescu, Ana Blandiana, Alexandru Zub, Basarab Nicolescu, dar si cu fostul edil Constantin Simirad, in cazul in care ii rodea curiozitatea legata de aventura cubaneza a acestuia.
Vineri, 21 martie, invitat a fost cunoscutul critic literar (si vedeta media, de ce sa n-o spun?, mai ales ca pot depune marturie: toti taximetristii l-au recunoscut) Dan C. Mihailescu (foto). Tema: Literatura romana dupa 1989. Cum era de asteptat, conferentiarul a trisat simpatic, prezentand, in brevetatu-i stil natural, nescrobit, o fisa de caz, o simptomatologie a fenomenului literar postceausist. Teoriile sale sunt cunoscute din cele trei volume aparute la Polirom, prin urmare nu stau acum sa le rezum.
Remarc doar ca DCM-ul nu-si schimba optiunile dupa cum bate vantul: el pariaza si azi, fara gres, pe Orbitorul lui Cartarescu, volumul I, pe Omul recent al lui Patapievici si pe Ieudul fara iesire din care totusi Ioan Es. Pop s-a salvat, spre sansa noastra.
