Traian Băsescu s-a schimbat. O fi efectul post Sfintelor Paşti, or fi alte motive, numai Dumnezeu şi poate dl. Băsescu pot şti, fiindcă preşedintele care se lăuda cu chiulul şi notele mediocre din şcoală a dispărut ca un fum greu. Din Sâmbăta lui Lazăr până-n Joia Mare, preşedintele Traian Băsescu n-a gustat decât pâinea Educaţiei, dumicând-o cu grijă, exprimându-se elevat şi respectându-i regulile. Prezent la Congresul Studenţilor, din Sâmbăta lui Lazăr, Traian Băsescu a uitat de glumele sale în doi peri şi s-a aşezat, cu subiect şi predicat, pe analizarea sistemului de învăţământ superior românesc. Ascultându-l, am crezut că marinarul a devenit chirurg de mare calibru, fiindcă a tăiat la milimetru cu analiza sa: universităţile româneşti nu oferă educaţie de calitate, s-au transformat în simple făbricuţe de diplome, ştanţate în filigran cu antetul ministerului, vizibilitatea internaţională a şcolii româneşti e ca Fata-Morgana, inserţia socială a absolvenţilor e puţin peste piciorul broaştei. Cum spuneam, rar, dacă nu chiar în premieră naţională, postdecembristă, un preşedinte al României mai bine informat decât Traian Băsescu. Şi culmea, domnul preşedinte n-a mai săgetat pe nimeni.
Dar culmea-culmilor, apogeul seriozităţii l-a atins Traian Băsescu, miercuri, la lecţia deschisă de la C. N. „Spiru Haret“. Invitat de „Salvaţi Copiii“, preşedintele s-a aşezat cuminte în bancă, a tăcut preţ de jumătate de ceas, a ascultat, precum cel mai silitor elev, iar când a grăit, părea că citeşte din cărţi. Ba, dintr-un studiu. Frenezia cu care a descoperit preşedintele că profesorii români şi-au cam uitat meseria, clarviziunea cu care a înţeles că programa şcolară abundă de conţinut arid în detrimentul dezvoltării inteligenţei creatoare, dar şi modestia cu care şi-a declarat neştiinţa în a rezolva sarcinile unui ministru al şcolilor l-au proiectat definitiv pe Traian Băs