După un secol care a fost martorul a două războaie mondiale, al Holocaustului nazist şi Gulagului stalinist, al "cîmpurilor morţii" din Cambodgia şi, mai recent, al atrocităţilor din Ruanda şi Darfur, credinţa că umanitatea evoluează din punct de vedere moral devine tot mai greu de apărat. Totuşi, întrebarea dacă există progres etic cuprinde mai multe aspecte decît aceste cazuri extreme de dezastru moral.
În acest an sărbătorim a 60-a aniversare a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, adoptată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ca răspuns la crimele săvîrşite în timpul celui de-al doilea război mondial, Declaraţia a încercat să impună principiul că fiecare om are aceleaşi drepturi fundamentale, indiferent de rasă, etnie, sex, limbă, religie sau alte particularităţi. Astfel, e posibil să judecăm progresul moral al omenirii cercetînd ceea ce am făcut împotriva rasismului şi sexismului.
Să afirmăm în ce măsură sexismul şi rasismul au fost reduse reprezintă o sarcină dificilă. Totuşi, sondaje recente realizate de WorldPublicOpinion.org dezvăluie indirect cîte ceva despre acest aspect.
Sondajele, la care au răspuns aproape 15.000 de persoane, au fost realizate în 16 ţări care cuprind 58% din populaţia lumii: Azerbaidjan, China, Egipt, Franţa, Marea Britanie, India, Indonezia, Iran, Mexic, Nigeria, Teritoriile Palestiniene, Rusia, Coreea de Sud, Turcia, Ucraina şi Statele Unite. În 11 dintre aceste state, cei mai mulţi respondenţi cred că, în timpul vieţii lor, oamenii de diferite rase şi etnii au ajuns să se bucure de o egalitate tot mai evidentă.
În medie, 59% afirmă acest lucru, numai 19% cred că oamenii sînt trataţi mai puţin egal, iar 20% sînt de părere că nu a avut loc o schimbare. Cei din SUA, Indonezia, China, Iran şi Marea Britanie au perceput o egalitate crescîndă din punct de vedere rasial. Palestinien
