Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) solicită Ministerului Mediului să fie consultată înainte de luarea unei decizii de interzicere a cultivării porumbului modificat genetic.
"Dorim ca Ministerul Mediului să se consulte, înainte de luarea unei decizii, cu cei asupra cărora se abat consecinţele deciziei respective. Dacă Ministerul Mediului ia o decizie trebuie să fie în măsură să-i compenseze pe cei afectaţi", a declarat miercuri preşedintele LAPAR, Marcel Cucu, într-o conferinţă de presă.
Reprezentantul LAPAR a amintit că în 2006 România a interzis cultivarea de soia modificată genetic, ceea ce a adus pierderi agricultorilor, iar repetarea unei decizii similare, în cazul porumbului, ar avea de asemenea efecte negative.
Declaraţia lui Cucu survine după ce, marţi, Attila Korodi, ministrul Mediului, a solicitat Comisiei pentru Securitate Biologică să reevalueze riscul în cazul cultivării porumbului modificat genetic MON810, un rezultat fiind aşteptat până la 8 mai.
Solicitarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) a fost determinată de faptul că porumbul MON810, produs de compania Monsanto, urmează să intre în procedura de reînnoire a autorizaţiei la nivel european, iar instituţiile responsabile trebuie să transmită CE puncte de vedere şi, în baza acestora, poziţii de vot pentru sau împotriva culturii respective.
În mai multe state UE suprafaţa cultivată cu porumb modificat genetic a crescut semnificativ anul trecut, potrivit unui material prezentat de Elena Badea, reprezentant al Comisiei de biotehnologie din Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Sişeşti".
Spre exemplu, Spania, cel mai mare cultivator de porumb modificat genetic din UE, a cultivat anul trecut 75.148 de hectare, în creştere cu 40% faţă de 2006.
"Dacă în România pe 4% din suprafaţa alocată porumbului s-ar culti