Cu tot aerul usor decrepit, "Valea Regilor", localul cu narghilele si cu muzica arabeasca din Pasajul Villacrosse, si-a impus personalitatea asupra celorlalte cafenele din zona: mai toate au introdus narghilele in meniu. Unele din aceste localuri au adaugat elemente de culoare locala, altele au introdus narghilele fara nimic in plus, in virtutea faptului ca lumea a ajuns sa asocieze Pasajul cu Valea Regilor - iar cel mai incoerent este Blues Café, un local cu poze cu monstri sacri ai blues-ului (Hooker and Co), CD-uri contrafacute lipite pe pereti, butoiase de narghilele si muzica disco din anii 80 (Cherry cherry lady…").
Dar nu Blues Café face obiectul acestui articol, ci "Orient Café", o cafenea care se tine aproape de conceptul egiptean - dar fara sa convinga prin bun-gust sau autenticitate. Ambianta exotic-araba lasa impresia de incropeala, cu hieroglife si picturi murale cu faraoni ticsind mecanic peretii. Barul se intinde pe trei niveluri, subsol, parter si etajul 1/2. Spun etajul "1/2" fiindca nu exista un termen pentru inovatia arhitecturala respectiva, prin care parterul foarte inalt al unei cladiri vechi a fost taiat in doua etaje cu plafon foarte jos. Agentul acestei miraculoase transformari e lemnul natur - alb, ecologic si dubios ca-n Noua Vama Veche - si tot ca-n Noua Vama Veche, inevitabila gresie, pe podea. Ambianta e claustranta, amintind de vagoanele din personalele etajate din timpul lui Ceausescu. Preturile sunt in nota zonei (5 – 7 lei berea), iar muzica e copiata milimetric dupa "Valea Regilor", deci puteti asculta si aici muzica etno traditionala si manele arabesti. Subsolul e amenajat mai atent, insa dupa aceeasi lipsa de gust, care incearca sa ia ochiul cu o opulenta inghesuita din care doar plasmele lipsesc – exista fotolii de piele de cafenea Turabo, canapele geometrice de lounge, scaune minimaliste de piele neagra, patrato
