Şcolile româneşti produc mulţi absolvenţi în domenii fără căutare pe piaţa muncii. Sursa: Mihai Spiridonică
Rata şomajului în rândul tinerilor români este aproximativ de trei ori mai mare decât cea înregistrată la nivel naţional. Anul trecut, 19% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani nu au avut de lucru, la o rată generală a şomajului de 6,4%.
„Problema ţine în special de adaptarea ofertei educaţionale la piaţa muncii. Contribuţia la Produsul Intern Brut a celor plecaţi la muncă în străinătate nu aduce, în momentul de faţă, o dezvoltare sănătoasă a economiei“, avertizează Madlen Şerban, directoarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic din Ministerul Educaţiei.
Problema tranziţiei, de la şcoală la locul de muncă, s-a aflat pe agenda Conferinţei naţionale „Învăţământul profesional şi tehnic şi învăţământul superior: provocări şi oportunităţi din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii“, desfăşurată în această perioadă la Sinaia.
O problemă mondială
Numărul mare al tinerilor fără un loc de muncă nu ţine însă de un „specific românesc“. La nivel mondial, acesta a crescut de la 74 de milioane în 1995, la 85 de milioane în 2005. În economiile dezvoltate, rata şomajului în rândul tinerilor este de 2,3 ori mai mare decât cea a adulţilor, arată David Atchoarena, reprezentantul International Institute for Professional Planning, din cadrul UNESCO.
O explicaţie pentru actuala situaţie este aceea că tot mai mulţi consideră că învăţământul superior este minimul necesar pentru a-şi găsi un loc bun de muncă. Ei trebuie atraşi spre învăţă mântul profesional şi tehnic, prin participarea angajatorilor la stabilirea standardelor şi la evaluarea elevilor sau prin oferirea posibilităţii de transfer al elevilor, între învăţământul tehnic şi cel teoretic,
