Capricioasă, labilă şi erotomană, Ecaterina a II-a a Rusiei rămâne, în ochii supuşilor, împărăteasa autoritară. Chiar şi când, trezită din somn, îi tratează cu fundu-n sus. Pentru Capricioasă, labilă şi erotomană, Ecaterina a II-a a Rusiei rămâne, în ochii supuşilor, împărăteasa autoritară. Chiar şi când, trezită din somn, îi tratează cu fundu-n sus.

Pentru spectatori, împărăteasa (interpretată de Maia Morgenstern - foto) este un cumul de toane şi vicii care asigură umorul piesei ce se joacă la Teatrul Naţional Bucureşti. Şi alcoolicul prinţ Potemkin (Ştefan Iordache) oferă, încă o dată, revelaţia că în lumea celor puternici, slăbiciunile sunt mai "tari" decât eticheta curţii.

"Ecaterina cea Mare", de George Bernard Shaw, este un spectacol plin de haz despre lumea intrigilor de curte şi a iubirilor frivole. O comedie cu ritm, cu surprize, cu tensiune şi cu personaje savuroase. "Am avut şansa să găsesc în Ştefan Iordache un interpret de excepţie pentru unul dintre cele mai pitoreşti personaje din toată dramaturgia lui Bernard Shaw, prinţul Potemkin", a declarat regizorul Cornel Todea.

În Rusia anului 1776, la curtea imperială soseşte un tânăr căpitan englez, Edstaston (Silviu Biriş), cu dorinţa de a o întâlni pe împărăteasa Ecaterina a II-a. Nimeni însă nu poate ajunge la ea fără acordul şi sprijinul prinţului Potemkin, cel mai influent bărbat din viaţa temutei şi fascinantei femei. Trimis să-i relateze faptele eroice pe care le-a făcut în America, tânărul Edstaston îi stârneşte un viu interes - mai puţin de natură eroică, ci mai degrabă erotică. Piesa pune în contrast direct o lume dezinhibată şi destul de brutală, de un pitoresc dus până la exotism, Rusia, cu rafinamentul şi rigoarea englezilor. Tânăr promiţător, format la Cambridge, viteaz în luptă şi de neclintit din convingerile izvorâte dintr-o solidă educaţie, Edstaston nu este dispu