Meleagurile prahovene i-au dat “aripi” Irinei Loghin şi au călăuzit-o pe tot parcursul vieţii… Alături de fraţii ei a crescut într-o lume mirifică.
Din căsuţa de la Vălenii de Munte, plină de fotografiile din perioada în care Irina Loghin era angajată la “Ansamblul Ciocîrlia” şi de afişele cu “cozile ei originale”, Florica Oprea vorbeşte cu mîndrie despre sora ei. Îndrăgita interpretă Irina Loghin s-a născut într-o familie modestă cu cinci fraţi, iar relaţia dintre ei a fost dintotdeauna nemaipomenită: “Atunci cînd noi ne certam, ea intervenea şi ne împăca pe toţi. În sufletul ei nu a existat niciodată sentimentul de ură. Nu suportă să vadă pe cineva certat, nu numai în familie ci chiar între colegii ei. A căutat întotdeauna să strecoare o vorbă de bine. Din 1961, de cînd sora mea s-a lansat, pot spune că a fost alături de noi.”
Împreună la spectacole. Florica era cea care mergea tot timpul cu Irina la spectacole de cînd erau eleve la Şcoala Elementară din comuna Gura Vitioarei. Amîndouă iubeau cu patimă muzica.
“Mergeam să cîntăm la Brigăzile Artistice, cum se numeau pe vremea aceea, iar noi, cei care cîntam, eram numiţi agitatori. De asemenea, cîntam în toate comunele din împrejurimile oraşului Vălenii de Munte, la tot soiul de spectacole. În perioada Colectivizării mergeam prin comune şi duceam muncă de lămurire cu ţăranii pentru a se înscrie în Cooperativele Agricole de Producţie. Toate acestea se întîmplau acum cincizeci şi ceva de ani. Eu am 70 de ani şi încă păstrez aceste amintiri legate de sora mea.”
FOLCLOR AUTENTIC. O regiune superbă, cu foarte multe păduri, dar şi cu foarte multe coclauri: Vălenii de Munte, locul amintirilor din copilărie pentru Florica şi Irina Loghin. “Pe toate aceste coclauri sora mea venea cu casetofonul şi împreună mergeam la fabricile de conserve sau la alte fabrici unde lucrau muncitoarele. Irina v