Crescătorii de melci din toată ţara s-au reunit, la sfârşitul săptămânii trecute, la Teliu, la Ziua Melcului. Sursa: Ovidiu Eftimie
Evenimentul s-a axat pe simpozioane dedicate agriculturii ecologice, dar s-a încheiat cu tocăniţă şi cârnăciori din carne de melc.
„Curioşilor“ li s-au prezentat avantajele transformării terenurilor agricole în ferme de melci, de hrană complementară pentru melci sau chiar în lanuri pentru salcie energetică. Afacerea cu melcii ar fi una profitabilă, potrivit primarului comunei Teliu, Vasile Şerban, care are şi el o fermă la Escar Prod, cea mai mare asociaţie a fermierilor de melci din ţară. „Anual, pe un hectar se pot obţine cam 30 de tone de melci. Fabrica din comună cumpă ră melcii la 3 euro kilogramul, cheltuielile cu ferma ar fi de maximum 30.000 de euro pe an. Asta înseamnă un profit de peste 50.000 de euro. Nu ştiu altă afacere mai profitabilă. Poate doar din furat“, spune Şerban. În Teliu, se cultivă melci pe 20 de hectare de teren. „Dacă pui cartofi pe un hectar, bagi de 300 de milioane de lei, şi scoţi cartofi pe care i-ai vinde cu 600 de milioane de lei. Şi nici nu e sigur că-i vinzi, aproape 80% dintre cei care au pus cartofi anul trecut au rămas cu ei“, spune primarul.
Crescătorii stau departe de preparate
Şi cei care s-au hotărât deja să „treacă la melci“ sunt convinşi că e o afacere bună. „Eu sunt acum în perioada de reconversie a terenului. E destul de costisitor la început, pentru că trebuie să stai trei ani cu terenul nelucrat, apoi să-l înconjori, să faci o zonă de protecţie pentru ca să nu fie pământul contaminat cu pesticide sau îngrăşăminte artificiale“, povesteşte Octavian Piroteală, din Voineşti - Dâmboviţa.
După seminarii, participanţii au fost aşteptaţi cu preparate din carne de melc - tocăniţă şi cârnăciori. „Din cei peste 200 de membri ai asociaţiei
