Ar fi usor hazardat sa deducem existenta unui blat dupa cateva replici binevoitoare schimbate de candidati la emisiuni de televiziune, sau dupa aparitia lor impreuna in poze vechi, prezentate de presa ca si cum ar fi proaspete. De asemenea, nu cred defel in mari conspiratii politice, pentru ca mi se pare rizibila orice incercare de asociere intre partidele noastre nauce si termeni gen “vast” sau “elaborat”.
Pe de alta parte, insa, campania pentru aceste alegeri locale da impresia certa ca nu este la fel de apriga ca precedentele. Termenul “blat” este prea tare, candidatii partidelor sunt suspectati a se fi inteles intre ei din pricina ca nu se mai cearta la fel ca acum 4, 8 sau 12 ani.
Exista, cred eu, doua motive principale pentru aceasta lipsa de vlaga combativa a candidatilor din aceste alegeri.
1. Situatia de pe scena noastra politica este fara precedent. Sa nu uitam ca alegerile locale nu pot fi diferentiate de cele nationale, mai ales la nivel de judet sau de orase mari si Bucuresti, locuri unde pentru posturile administratiei locale candideaza lideri ai partidelor.
Cum spuneam in articolul trecut, votul la alegerile locale se poate da si ca “mesaj politic”, sustinere a unei forte politice la nivel national. Iar in toate celelalte cicluri electorale demarcatia intre putere si opozitie a fost una cat se poate de clara : Conventia Democratica sau Alianta in opozitie contra PSD la putere, PSD in opozitie contra reprezentantilor ex-Conventiei la putere. Problema s-a pus in fiecare din aceste competitii la modul “care pe care”, “marile coalitii” fiind excluse; aceste trasaturi de la nivel national fiind urmarite atat de candidati cat si de electorat si la alegerile locale.
Or, in 2008 scena politica arata cu totul altfel, mult mai confuz. Liniile de demarcatie intre putere si opozitie nu sunt deloc clare. PNL are guv
