- Cultural - nr. 93 / 14 Mai, 2008 Consilier, consiliere, consiliu. Iata trei cuvinte cu aceeasi radacina si legate prin sensuri. Trei cuvinte des folosite azi de vorbitorii limbii romane, dar nu si intelese de toti acestia asa cum ar trebui. Consilier inseamna si sfatuitor, si specialist in rezolvarea unor probleme dintr-un domeniu, dar si functionar din inalte instante de judecata. A consilia este sinonim cu a sfatui (in baza unei competente). Consiliu inseamna organ de conducere consultativ sau executiv, dar mai inseamna si sedinta. Vorba asta din urma imi suna ca dracu si ma zgarie pe creier de-o viata. Nu fiindca o sedinta n-ar fi necesara pentru schimbul de opinii si pentru stabilirea unor planuri de actiune, ci pentru ca, la noi, in cadrul acesteia, nu se retin ideile si sugestiile potrivite pentru rezolvarea unor probleme, iar daca la unele se subscrie, acestea raman doar pe hartie. Votul, ah, votul! Nepriceperea isi afirma puterea prin vot. Inaltimile lor _ consilierii _ au fost alesi prin vot, ca sa… voteze, sa decida, in sedinte, pe masura neputintelor si limitelor lor. Stiam ca numai sfatosii pot da sfaturi bune, utile. In vremuri mai vechi nu se stia de consilieri, dar capeteniile asezarilor umane consultau, negresit, sfatul batranilor intelepti. Care batrani nu dadeau sfaturi pe bani. Iata, insa, ca puzderia de consilieri de pe la consiliile locale primesc indemnizatii. Nu pentru vreo activitate concreta, ca asa ceva nu fac, ci pentru sedinte. Ca sa vedeti cum stam cu progresul. Satele si orasele sunt inecate sau sufocate de gunoaie; santurile si albiile garlelor, colmatate; buruienile de pe marginile drumurilor, necosite de ani si ani; fantani sapate langa grajduri si latrine; drumuri nepietruite pe care isi fac vaduri torentii; absenta oricarei sistematizari; lipsa de preocupare pentru impaduriri; bunuri obstesti devastate sau furate. Nepasare, i