Unul dintre cele mai importante centre ale teatrului independent din România, Teatru 74, din Târgu Mureş, atacă din nou dramaturgia contemporană.

Unul dintre cele mai importante centre ale teatrului independent din România, Teatru 74, din Târgu Mureş, atacă din nou dramaturgia contemporană.

CUMPLIT DE FRUMOS. De o bună bucată de vreme, hai, nu o bucată, o bucăţică, în teatrul românesc pentru a defini orice mişcare, orice iniţiativă care nu este încadrată sau scapă de controlul sistemului instituţionalizat se folosesc aceste două cuvinte: alternativ sau independent. Prin aceasta se încearcă a nota sau clasifica în vreun fel, tot ceea ce nu corespunde unui mod ştiut de vechii sau mai noii practicanţi ai acestui joc pe care îl numim teatru. Alternativ la ce? La cine? Unde? Cuvântul alternativ înseamnă a-ţi schimba sensul şi intensitatea la perioade regulate. Înseamnă posibilitatea de a alege între două soluţii sau situaţii care se exclud. Înseamnă o relaţie între două judecăţi în care dacă o judecată e adevărată, cealaltă este neapărat falsă. În teatru lucrurile sunt puţin mai nuanţate. Pentru că el, teatrul, nu ţine cont de legile fizicii. El operează sau ar trebui să opereze cu simpla dialectică. Alternativ vine din ceva ce există şi la stat şi lângă stat şi înainte de stat şi peste stat. E clar, un principiu al schimbării. La noi, întotdeauna entuziasmul se confundă cu revolta iar libertatea cu nesupunerea. Un om ieşit într-un fel sau altul din malaxorul sistemului existent nu este o alternativă a sistemului ci propria lui alternativă devenind propria-i opţiune. Devine independent. Independenţa se capătă în raport cu un sistem care impune regula. Greutatea este aceea că trebuie să înlocuieşti regulile existente cu regulile tale care pot fi începutul unui alt sistem, al unei alte structuri. Şi atunci, descoperi că a fi liber, a fi independent e