Povestea Mariei Dragomiroiu a început dintr-o cămăruţă din satul Marcea, locul în care mama îi cînta... Povestea Mariei Dragomiroiu a început dintr-o cămăruţă din satul Marcea, locul în care mama îi cînta...
Îi cuprinde un sentiment de dulce nostalgie atunci cînd Dana Niţu şi Iustin Dragomiroiu, fraţii Mariei Dragomiroiu, povestesc despre sora lor mai mică. “Dacă toţi fraţii din lumea asta ar fi ca noi” –spune Dana Niţu – “ar fi extraordinar! A murit mama şi a rămas ea! Ne ajută şi ne susţine material! Am avut o copilărie foarte frumoasă. Eu sînt mai mare cu doi ani decît Maria. Îmi aduc aminte de perioada în care aveam grijă ca sora mea să meargă pregătită la şcoală cu tot ce trebuia: îi puneam caietele, cărţile, în ghiozdanul comun. Aveam grijă de hăinuţele ei, o duceam şi o aduceam de la şcoală. Am învăţat pînă într-a patra în aceeaşi clasă, cum era pe vremea aceea. Maria era foarte bună la învăţătură, dar îi plăcea mai mult limba română, iar mie matematica, aşa că, aici am ajutat-o eu.”
ÎNTREBARE. Cele mai frumoase amintiri se leagă de perioada şcolii. Spunem şcoală, spunem copilărie implicit şi... multe trăsnăi. Aşa că urmează cîteva întîmplări cu haz povestite de Dana Niţu: “Într-o zi aveam inspecţie la şcoală şi ni s-a dat o lucrare de control. Eu eram pe rîndul din clasa a patra, iar ea era pe rîndul din clasa a doua. Profesoara i-a întrebat pe cei mai mici cît fac cinci cu trei. Toţi au răspuns 9! Maria se tot uita la mine şi i-am zis, mai pe şoptite, că nu e bine ce spune. S-au luat toţi unul după altul, la rînd, fruntaşii clasei. Eu mă tot uitam la ea, dar pînă la urmă tot aşa a răspuns. Cu toate astea, Maria a fost premiantă din clasa întîi pînă într-a opta şi la liceu.”
Dacă fraţii mai mari îşi doreau ceva de la părinţi, Maria, deşi era cea mai mică, obţinea în
