Experienta marilor orase de pretutindeni a aratat ca deschiderea de noi artere de circulatie sporeste numarul de autovehicule. Cu cat vom avea mai multe artere pentru automobile, cu atat utilizatorii vor fi mai incitati sa le foloseasca si numarul autovehiculelor va creste. La urma, putem sa ne imaginam un oras fara case, compus numai din strazi si autostrazi, in care masinile vor circula, in sfarsit, in voie.
Disciplina conducatorilor, cu o politie prezenta si eficienta, dezvoltarea transporturilor in comun, in special metroul, folosirea cailor ferate peri- si intra-urbane existente, o adevarata autostrada de centura, crearea unui sistem de culoare pentru autobuze si taxiuri, a unor parcari platitoare pe marginea strazilor in sistem de parcometre, a unor parcari sub- sau supra-terane ar fi masurile necesare si suficiente pentru rezolvarea sistemului de trafic bucurestean.
si abia in ultimul rand vine deschiderea unor noi cai de circulatie. Daca incepi cu noi strazi, autostrazi sau bulevarde, numarul masinilor va creste automat si rezultatul final in privinta aglomerarii va fi nul.
Am urmarit, in ultimele zile, prestatia unor candidati la primarie pe posturile noastre TV. Dintre ei, dl Sorin Oprescu starneste uimirea: propune construirea, imediat ("in doi ani"), a unei autostrazi urbane care sa strabata Bucurestii de la nord la sud. Acesta este unicul punct din programul sau electoral asupra caruia dl Oprescu s-a destainuit mai pe larg, celelalte ramanand destul de vagi. "Va trece la nivelul etajelor 3-4 al blocurilor", spune d-sa cu un ton firesc (pariez ca autostrada nu va trece pe deasupra Bulevardului Primaverii!). Oare este posibil sa ne imaginam cum ar arata orasul nostru, si asa destul de schingiuit, cu o autostrada calare pe bulevardele Kiseleff, Catargiu, Balcescu, Bratianu (sau poate, atunci, prin mijlocul cartierelor de locuinte s
