FOTOGRAME FARA OBIECTIV Sfintii Constantin si Elena, tocmai praznuiti - de unii, cu putina tamiie, la slujbe, iar de altii, cu multa bere, la slujba (in pauzele de lucru, bineinteles) - nu mai sint modele de viata ale traitorilor nostri pentru care Crestinismul e vesela floare (la ureche, pe canalul auditiv) si toate relicvele s-au descoperit (la TV, pe canalul "Discovery"). Pe cine sa ia drept exemplu cel care, batut de o briza marina, poate spune odata cu Stéphane Mallarmé: "La chair est triste, hélas! et j'ai lu tous les livres. / Fuir! là-bas fuir!"? Unde sa mai fugim astazi, cind, vai, mihnit e omul si toate cartile citite? In Parnas ori alaturi, la Muntele Athos, locurile par ocupate. Dar de o insula in Alaska ce ziceti? Sa fugim oare in America? Iar visam, ca bunicii, cai verzi pe pereti? Nu avem "carte verde"? Atunci sa ii lasam pe americani sa vina la noi, daca nu in carne si oase, atunci macar in carte - duhovniceasca, de asta data. Imparatul Constantin e prea departe de noi? Dar de Constantin Oprisan ce spuneti? Monahii John Marler si Andrew Wermuth il pomenesc in volumul intitulat: "Tinerii vremurilor de pe urma - Ultima si adevarata razvratire", carte tradusa la noi si aparuta de curind la editura "Sophia". Manastirea "Noul Valaam", in care vietuiesc acesti doi calugari americani, se afla in Alaska, pe insula Spruce. Autorii cartii sint ortodocsi get-beget, discipoli, mai precis, ucenici ai renumitului ieromonah american Seraphim Rose. Indreptarul pentru tineri contine o trecere in revista nu doar a "mortii" noastre de astazi (ce vine prin sex, droguri, violenta, apatie sau ocultism), ci si a Invierii catre care trebuie sa tindem. Citeva cateheze sint urmate de un mini-pateric. Alaturi de faptele "celebrilor" Sfinti Antonie din Egipt sau Paisie de la Neamt sint amintite si vietile unor contemporani mai putin cunoscuti. Constantin Oprisan este unul dintre