La un an de la inventarea primului laser din lume – de către profesorul american Theodore Maiman – un român avea să intre în analele fizicii cu o descoperire originală. În 1961, Ion I. Agârbiceanu a coinventat primul laser cu gaze din România.
Ion s-a născut la 6 ianuarie 1907 în familia scriitorului şi pastorului Ion Agârbiceanu şi a Mariei, în comuna Bucium, judeţul Alba. Formarea sa ulterioară se datorează atît familiei, cît apropiaţilor acesteia, scriitorul fiind prieten cu istoricul Nicolae Iorga, dar şi cu alţi intelectuali din Transilvania şi Muntenia. Pe micuţul Ion l-a ajutat în egală măsură înzestrarea genetică, fiind un copil supradotat intelectual, motiv pentru care a fost înscris la şcoală de la vîrsta de numai 5 ani. A urmat cursurile Liceului “George Bariţiu” din Cluj, absolvite în 1925, ale Institutului Electrotehnic din Bucureşti, absolvite în 1929, şi ale Facultăţii de Ştiinţe din Paris. În 1934, el şi-a impresionat profesorii cu lucrarea de doctorat despre spectroscopie. În 1948, Ion a fost numit profesor la Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti, iar din 1951 a început să predea la Facultatea de Matematică şi Fizică din Bucureşti. În perioada 1955-1971, Ion I. Agârbiceanu a condus catedra de Fizică I la Institutul Politehnic din Bucureşti.
LABORATORUL. În 1962, omul de ştiinţă a realizat, cu ajutorul unei echipe de excepţie, primul laser cu heliu-neon cu radiaţie infraroşie, după o concepţie proprie. Descoperirea a fost făcută la şase ani după ce savantul a organizat, la invitaţia profesorului Horia Hulubei, în cadrul Institutului de Fizică Atomică din Bucureşti, un laborator de metode optice în fizica nucleară. În 1963, Ion a devenit membru corespondent al Academiei Române. În martie 1971 a încetat din viaţă.
Personalitate incontestabilă, savantul Ion I. Agârbiceanu şi-a axat activitatea ştiinţifică pe studierea op
