Nu aplic la modelul cetateanului turmentat, dar trebuie sa recunosc ironia situatiei: in secolul XXI, secolul vitezei si al tehnologiei moderne, am revenit la aceeasi intrebare cu care ironiza Caragiale acum o suta si mai bine de ani. Nedumerirea mea e complet justificabila. Am virsta legala, alegerile sint aproape si totusi, ceva ma opreste sa-mi indeplinesc si eu datoria civica . Aceasta presupunind, desigur, ca ma voi prezenta la vot in cunostinta de cauza si asumindu-mi responsabilitatea pentru deciziile pe care le voi lua. Sa votez, sa nu votez?
Din urmatoarele motive, raspunsul ar fi "NU":
Nestiinta - sa fim seriosi, nu aveam nici o sansa sa cunosc 13 candidati la Primarie si 11 la Consiliul Judetean in numai 4 saptamini. Unde mai pui la socoteala ca, eleva fiind, nu am avut tocmai timpul necesar sa urmaresc toate emisiunile electorale si promisiunile de campanie. Reclama a fost abundenta, dar in afara de citeva fete pe ziduri, cintece "de colectiv" la megafon si tineri platiti cu ora sa imparta pliante, nu cunosc mare lucru. Cum sa imi stabilesc preferintele? Dupa figura mai mult sau mai putin simpatica a candidatilor sau dupa culoarea partidului? Deci, cu cine votez?
Neincredere - am reusit, cu toata ignoranta mea, sa retin majoritatea promisiunilor electorale, cel putin in ceea ce priveste populatia tinara a Brailei. De ce? Pentru ca toate suna la fel. Dar daca situatia este atit de roz, iar problemele noastre rezolvabile intr-un timp atit de scurt, atunci de ce am asteptat pina acum? Daca numai campania partidului X este sincera, iar contracandidatii mint, eu de unde sa aflu necunoscuta? Si ca sa ma lamuresc complet, facem ecuatii sau educatie civica? Pot avea siguranta ca prin votul meu voi schimba ceva in bine sau sa-mi continui linistita planurile de mutare in alt oras? Cu cine sa votez?
Resemnare - nu e ca si
