După aderarea la Uniunea Europeană, instituţiile anticorupţie din noile state membre s-au dovedit a fi neputincioase, cele mai spectaculoase cazuri fiind cele ale României şi Bulgariei, din cauza oficialităţilor corupte, care se înfruptă necontenit din banii publici.

După aderarea la Uniunea Europeană, instituţiile anticorupţie din noile state membre s-au dovedit a fi neputincioase, cele mai spectaculoase cazuri fiind cele ale României şi Bulgariei, din cauza oficialităţilor corupte, care se înfruptă necontenit din banii publici.

"Pentru oficialii corupţi din Europa Centrală şi de Est, rareori viaţa a fost mai bună. Aderarea la UE a produs mari şi tentante rezerve de bani publici, numai buni de a fi furaţi. Iar instituţiile anticorupţie din regiune se dovedesc a fi ştirbe, marginalizate sau pur şi simplu înfrânte‘‘, scrie revista britanică The Economist. "Cele mai mari probleme sunt în România şi Bulgaria, cele mai noi state UE, ale căror aparentă inabilitate sau lipsă de voinţă de a combate corupţia la nivel înalt a dus la atenţionări publice acerbe de la Bruxelles‘‘, continuă publicaţia britanică, adăugînd că, "înainte de aderare, guvernele erau monitorizate atent. Acum, lupta anticorupţie nu mai este o prioritate‘‘, citînd unele dintre declaraţiile lui Drago Kos, preşedintele GRECO, o organizaţie anticorupţie afiliată Consiliului Europei.

ABANDON. "La nici trei luni după ce a aderat la UE în 2007, guvernul român a dat-o afară pe Monica Macovei, un ministru ferm, care a atacat frontal fenomenul corupţiei. Succesorul ei a încercat să-l concedieze pe procurorul care îi cerceta pe sponsorii săi politici. Actualul ministru este un fost avocat al Gazprom. Obstacolele procedurale au blocat toate cazurile de corupţie la nivel înalt. Investigarea foştilor miniştri necesită acum aprobarea Parlamentului, trimiţînd fiecare caz înapo